“Lumea lui Caragiale exista, desigur, inca”… (Mihai Ralea)
spune tu cugetule, de ce ma nelinisteste pe mine sfarsitul… cuvantul “inca”
de ce sa te nelinisteasca?
pai vreau sa existe…
e vorba de ceea ce a surprins Domnul Caragiale.
aham, si ceea ce a surprins dispare doar din noi.. deci eu nu trebuie sa-mi fac griji pentru “inca”..
nu numai … textul ala se referea la lumea, realitatea deosebita pe care el a surprins-o si care o gasim si in zilele noastre…. va fi tot timpul actual, a surprins bine demagogia si probabil odata cu ea plecam cu totii..
asta inseamna moarte?
cuvantul asta nu exista in acceptia ta, stii bine.. ceea ce exista e transformare.
atunci ii multumesc Domnului Caragiale pentru zambetul meu.. artistii simt diferit iar eu le admir simtirea